Un zambet a fost suficient... pt a-l iubi... lumina ochilor lui mi-a orbit sufletul, vorbele spuse imi sunt si acum tiparite in minte.. fiecare cuvant, fiecare soapta.. vocea lui... o voce suava, gingasa ce ma alina mereu... stateam ore-n sir si discutam... discutam orice, despre soare si luna, despre moarte si viata, despre vreme, despre noi... despre lumea mea sau lumea lui... nu m-a atins niciodata, cu toate ca am impresia uneori ca pe obraz ii simt parfumul... e departe de mine.. mult prea departe, l-am cunoscut undeva unde a fost foarte frumos, cand privirele ni s-au intalnit am simtit amandoi ceva puternic.... cred ca jumatate de ora ne-am privit fara sa ne scriem macar un cuvant.... of... ce ochi, ce buze, ce om.... un inger... ce cobora in fiecare noapte in visele mele si-n fiecare zi era acolo, in lumea lui, ma astepta..... nu-mi cerea nimic... doar imi oferea, ma facea sa zambesc chiar si atunci cand credeam ca e totul pierdut... stia sa-mi stearga lacrimile fara sa ma atinga.... stia sa-mi vorbeasca fara cuvinte.. doar prin priviri... m-a facut sa iubesc uratul existent in lumea mea.... sa iubesc ploile, furtunile... sa ma iubesc pe mine.... si pe el.. il iubesc foarte mult... si stiu ca si el ma iubeste... mult... dar mereu acelasi dar... mi-a promis ca va veni, ma va strange in ale lui brate.. va fi langa mine.... de o saptamana nu mai stiu nimic de el.. am incercat sa-l sun, are tel inchis iar pe msn e mereu offline.... de o saptamana nu reusesc sa ma concentrez asupra altor probleme...ma gandesc doar la el, si plang, alerg, ma ratacesc, simt ca ma prabusesc.. totul e o nebunie inecata in ceata durerii.... nu mai vreau sa sufar... imi pun prea multe intrebari... daca i s-a intamplat ceva?daca nu ma mai vrea?prea multe intrebari... prea multa iubire... prea trista lumea mea fara el.. de fapt fara el totul e lipsit de rost.. nu pot sa merg mai departe... m-a invatat multe dar nu m-a invatat cum sa traiesc fara el.... fara vorbele lui, privirea lui... iubirea lui...... imi lipseste... si-mi va lipsi... mereu... eu inca il astept.... prea trista aceasta asteptare... prea trista sunt eu.. prea trist e totul fara iubire...
Iubiti si iubiti-va....... traiti cu un singur scop: sa daruiti.... daruiti totul celui drag, caci tare trist e sa ai ce oferi dar nu ai cui...
La inceput si la sfarsit citate de dragoste si dupa ce am simtit eu in momentul de fata:(
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu